Air (2015)

air-movie-poster

Filmul: Air
O producţie: SUA, 2015
Gen: Thriller
Durata: 1h 35min
Regia: Christian Cantamessa
Distribuţia: Norman Reedus, Djimon Hounsou

 
Despre ce e vorba?
Îngropaţi într-un buncăr, lângă ruinele umanităţii distruse de un război nuclear generalizat, Bauer (Norman Reedus) şi Cartwright (Djimon Hounsou) sunt doi ingineri care îşi trăiesc viaţa câte 90 de minute odată la şase luni – timp în care mănâncă, îşi rezolvă necesităţile fiziologice, se masturbează, dar mai ales au grijă ca toate sistemele buncărului să funcţioneze în parametri optimi.

Cine, ce şi cum joacă?
Norman Reedus este unul dintre preferaţii amatorilor de poveşti despre sfârşitul lumii, ca unul dintre veteranii serialului The Walking Dead – aşadar, foarte probabil, motivul pentru care cei mai mulţi se vor arăta interesaţi de un film cu buget redus precum Air. Din păcate, însă, prestaţia lui Reedus nu iese din registrul rudimentarului Daryl Dixon din apocalipsa zombie. Universul din Air se reduce la încăperile strâmte, austere şi întunecate ale unui buncăr claustrofobic, astfel încât accentul cade pe drama personajelor, interacţiunea şi tensiunea dintre ele. Iar Reedus nu aduce nimic nou faţă de rolul care l-a consacrat, riscând să creeze un stereotip timpuriu şi nefast pentru cariera sa.

Salvarea vine, la propriu şi la figurat, din partea lui Hounsou, căci chimia dintre cei doi funcţionează în mod evident, chiar dacă multe dintre replicile lui Cartwright sunt distorsionate de costumul de supravieţuire în care-şi petrece o bună parte din film.

Cum mi s-a părut?
Fără a avea un ritm alert, Air reuşeşte să se diferenţieze de tipicul filmelor cu supravieţuitori ai unei catastrofe atomice prin câteva twist-uri de efect. La trecerea mai uşor a timpului contribuie decorul şi tehnologia buncărului – ce par de-a dreptul primitive în comparaţie cu avalanşa hi-tech a producţiilor care au zguduit box-office-ul mondial în această vară –, un personaj veritabil, învăluit în mister. Lumea îngrămădită în care trăiesc Bauer şi Cartwright nu dezvăluie nimic despre cei doi, la fel cum nu oferă niciun indiciu cu privire la locul şi timpul istoric în care protagoniştii se trezesc la fiecare jumătate de an.

Concluzia
Air nu este o bijuterie. Dar este o incursiune interesantă în existenţa limitată şi repetitivă a doi oameni între care graniţa dintre prietenie şi duşmănie este tot mai fragilă din cauza izolării absolute în care sunt nevoiţi să supravieţuiască. 3 stele din 5.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *