Biomasă şi energie

biomasaÎn ultimii ani, energia alternativă a cucerit tot mai multe segmente de piaţă consacrate energiei convenţionale, combustibililor lichizi şi solizi epuizabili şi poluanţi. Ani la rând, s-a pus accentul pe energiile eoliană şi solară, neglijându-se o altă sursă de energie esenţială şi accesibilă – biomasa, cea mai abundentă de pe planetă.

Biomasa reprezintă toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Prin deshidratarea acestei resurse se obţin peleţii şi bricheţii, o formă de combustibili solizi, nepoluanţi, cu un randament net superior în arderea materiei lemnoase.

Peleţii şi bricheţii sunt combustibili solizi, cu un conţinut relativ scăzut de umiditate, obţinuţi din aşchii de lemn, rumeguş, scoarţă de copac, frunze uscate şi paie. Din punct de vedere al provenienţei materiei prime, peleţii se împart în două mari categorii: peleţi proveniţi din biomasă lemnoasă (rumeguş, aşchii de lemn, scoarţă de copac, crengi) şi peleţi proveniţi din deşeuri agricole (paie, coceni, coji de floarea soarelui, frunze, litieră forestieră).

Peleţii sunt consideraţi o sursă eficientă pentru încălzirea locuinţei şi a apei, resturile de lemn reprezentând o sursă de energie mult mai ieftină decât cea obţinută din combustibili fosili tradiţionali (cărbune, petrol). Aceştia sunt eco-combustibili, pentru că nu conţin substanţe periculoase şi, prin ardere, emit mai puţin dioxid de carbon decât cărbunele sau petrolul. Spre deosebire de lemnul de foc, peleţii au o putere calorică de 1,5 ori mai mare, iar un kilogram de peleţi are o putere energetică de 4,8 kWh.

România dispune de un potenţial foarte ridicat de biomasă, circa 50% din potenţialul de resurse regenerabile, care este însă insuficient exploatat. Însă Uniunea Europeană, prin politicile ecologice şi fondurile alocate în acest sens, este un susţinător marcant al energiei regenerabile, astfel încât apariţia şi activitatea producătorilor de combustibili solizi ecologici este tot mai încurajată.

La nivel european, Suedia este în topul ţărilor care folosesc peleţi, cu aproximativ 1,4 milioane de tone în fiecare an. Urmează Italia (550.000 tone), Germania (450.000 tone) şi Austria (400.000 tone). Toate aceste cifre pot creşte prin optimizarea colectării deşeurilor rezultate în timpul prelucrării lemnului, precum şi prin introducerea culturilor energetice, iar apoi prin prelucrarea ulterioară a acestora, în vederea transformării biomasei brute într-o formă standardizată de energie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *