Călătoriile lui Gulliver

gulliver_afis_facebookPrintr-un noroc neaşteptat, ieri am avut posibilitatea să văd montat la Iaşi, în cadrul FIE 2013, cel mai recent proiect al regizorului Silviu Purcărete. Realizat de echipa Teatrului Naţional “Radu Stanca” din Sibiu, spectacolul Călătoriile lui Gulliver este mai puţin o piesă de teatru în accepţiunea clasică a termenului, şi mai mult un colaj de exerciţii scenice, inspirate de cea mai cunoscută operă literară a lui Jonathan Swift.

Gulliver 1

Sau, cel puţin, asta credeam înainte de a intra în sala de teatru: că urmează o satiră despre oameni mari şi mici – uriaşul Gulliver printre micuţii lilliputani. Dar unul dintre mesajele piesei, după cum spune chiar Purcărete, este îndemnul de a citi întreaga lucrare swift-iană. Ideea de plecare a fost să facem o dramatizare inspirată de carte, în principal de partea a patra, pe care nimeni nu o cunoaşte. În România există o versiune prescurtată a Călătoriilor lui Gulliver, pe care o ştie toată lumea, în afară de care nimeni nu mai ştie nimic altceva.

Gulliver 2

[Gulliver’s Travels/Călătoriile lui Gulliver este titlul simplificat pentru Travels into Several Remote Nations of the World, in Four Parts. By Lemuel Gulliver, First a Surgeon, and then a Captain of Several Ships, jurnalul de călătorii parodic închipuit de Swift în 1726, în fapt o satiră la adresa naturii umane. Lucrarea conţine patru părţi:

– 1. A Voyage to Lilliput
– 2. A Voyage to Brobdingnag
– 3. A Voyage to Laputa, Balnibarbi, Luggnagg, Glubbdubdrib and Japan
– 4. A Voyage to the Country of the Houyhnhnms]

Gulliver 3

Reinterpretarea Călătoriilor lui Gulliver porneşte de la amarul şi mizantropia lui Swift; această versiune, fantasmagorică, este mai mult un vis post-mortem: pesimist şi trist. Cei care caută o relatare fidelă a aventurilor lui Gulliver […] uită că, în fapt, n-au citit niciodată cartea, toată cartea. […] Cei mai mulţi oameni vin să-l vadă pe Gulliver cu piticii […] şi s-ar putea să fie şocaţi sau iritaţi de ceea ce vor vedea. […] Apar interferenţe din alte cărţi, precum canibalizarea copiilor sau poemul prostituatelor din Drury Lane. Avem un fragment din epitaful lui Swift, astfel încât [Călătoriile lui Gulliver] e mai mult despre Jonathan Swift decât despre Gulliver.

Gulliver 4

Abordarea lui Purcărete este una extrem de vizuală, mesajele verbalizate lipsând aproape cu desăvârşire şi cedând locul unui teatru al corpului şi al jocurilor de lumini şi umbre. Aventurile din Lilliput sunt evocate prin mijloace elementare – umbre proiectate pe o pânză albă –, iar actorii se mişcă dezacordat şi forţat, după cum uriaşul şi neîndemânaticul Gulliver manevrează nişte figurine dintr-o cutie.

Gulliver 5

Conform viziunii lui Swift, comportamentul uman este proiectat – în tonuri negre, dure şi reci – asupra “blestemaţilor” Yahoo-i, diformi şi abrutizaţi, reduşi la instincte primare. Pe scena lui Purcărete, paralela cu prezentul se insinuează prin grupul de funcţionari zombificaţi care tropăie la unison, sfârşind prin a se sfâşia în bucăţi unii pe alţii.

Gulliver 6

[În al patrulea voiaj al său pe mare, Gulliver preia comanda unui vas comercial. În urma unei revolte, este abandonat pe o insulă. Aici descoperă o rasă umanoidă, cu indivizi hidoşi, deformaţi şi sălbatici, pentru care dezvoltă o antipatie extremă. Ulterior, intră în contact şi cu o specie de cai, care-şi spun Houyhnhnms (“perfecţiunea naturii”); ei sunt adevăraţii stăpânitori, în timp ce Yahoo-ii sunt doar nişte fiinţe umane primare.]

Gulliver 7

Este evident că Purcărete îşi arogă numeroase libertăţi în transpunerea concepţiei swift-iene, dar e foarte probabil ca decepţia, dezgustul şi repulsia pe care le stârneşte în rândul spectatorilor săi (trăite pe propria-mi piele) să-l apropie – cu atât mai mult – de original. Totodată, sunt convins că asemenea licenţe funcţionează doar la Purcărete, după ce a câştigat publicul internaţional cu al său Faust (2009).

(Imaginile sunt preluate de pe www.tnrs.ro)

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *