Category: Copiii betoanelor

Copiii betoanelor – 14. Turneu final (interludiu – partea a treia: Bacovia şi Mondialul de fotbal)

Proful: Icsulescu – absent! Elevul: Cum, dom’ profesor, absent? Nu vedeţi că sunt aicea? Proful: Aicea, unde? La oră? Elevul: Nu, dom’ profesor, la meci. Proful: Aşadar, absent. Elevul: *&#(&#(@*)!)_!)_)@&*$(P@(_@… Ha!?… Goooooooooooooooooooooooooool… Vezi, mă, fraiere, ţi-am zis eu că dă gol Danemarca! Întotdeauna turneele finale ale campionatelor de fotbal – mondiale sau europene – aveau […]

Copiii betoanelor – 13. Turneu final (interludiu – partea a doua: Sacrificii pentru zeul suprem)

Un turneu final al unui campionat de fotbal era condimentul suprem al unei veri reuşite printre betoane. Întotdeauna turneele finale ale campionatelor de fotbal – mondiale sau europene – aveau ceva aparte, chiar şi pentru nişte copii uitaţi printre betoane. Odată început marele eveniment, timpul curgea diferit şi totul se aşeza astfel încât sportul-rege să […]

Copiii betoanelor – 12. Turneu final (interludiu – partea întâi: Am fost fotbalişti şi tineri)

Întotdeauna turneele finale ale campionatelor de fotbal – mondiale sau europene – au avut ceva aparte, chiar şi pentru cei rămaşi acasă. Odată început marele eveniment, timpul curge altfel şi totul se aşează astfel încât sportul-rege să fie, într-adevăr, atoatestăpânitor. În 1994 (CM), întreaga suflare românească se trezea cu noaptea-n cap pentru a urmări în […]

Copiii betoanelor – 11. Comando

Sau un joc al umbrelor. Cea mai spectaculoasă întrebuinţare a parcului auto era aceea de ascunzătoare. Ziua pentru mâţe, care căutau umbra şi se urcau uneori şi pe roţi, de le auzeai zgâriind pe sub capotă, iar noaptea pentru noi, când jucam ascunsa pe întuneric şi cu lanterne. Atunci simţeam fiecare cum se trezeşte în […]

Copiii betoanelor – 10. Sporturi cu motor

În aceeaşi notă umor-motoristică a episodului trecut, astăzi vom vedea cum orice joc al copilăriei putea fi adaptat pentru a include şi autoturismele vecinilor. Viaţa mea de copil al betoanelor a fost influenţată clar de două concepte: unul cât se poate de concret (curtea blocului) şi unul abstract (uşa cortului). Deşi cu părinţii mei am […]

Copiii betoanelor – 9. Oraşul maşinuţelor

Universul efemer aflat la doi paşi de bloc. Dacă ieşi din blocul copilăriei mele şi cobori scările, ajungi pe mica alee mărginită de gard viu. Toate crăpăturile din asfalt erau cândva linii de hotar, toate adânciturile din pământ şi smocurile de iarbă erau locuri de parcare şi ascunzişuri exotice, iar pe bordura trecea odată un […]

Copiii betoanelor – 8. Betoanele

Imaginează-ţi, cititorule, o copilărie trăită într-o curte asfaltată, mărginită de o stradă şi câteva blocuri. Cât de palpitantă poate fi ea, în comparaţie cu marile poveşti ale copilăriei cuprinse în pagini de carte nemuritoare?… Ei bine, hai să dăm o raită prin colţurile de lume în care am râs, am plâns, “am dat sânge şi […]