Clasic 300

Simfonia unei copilării, văzută prin ochii unui adult.
Îmi era dor de un concert de muzică simfonică. Iar Clasic 300, evenimentul organizat în cadrul IETS – International EducationalTrade Show – s-a dovedit a fi un superconcert. Reprezentaţia în aer liber oferită de Filarmonica de Stat “Moldova” Iaşi a îmbinat cu succes muzica marilor compozitori ai lumii cu orchestraţia şi interpretarea unor nume cunoscute ale scenei româneşti.

Concertul a avut loc în piaţa Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa”, un spaţiu transformat cu succes dintr-un simplu scuar urban într-un spaţiu cultural – convertire care, după cum spunea chiar prezentatoarea Irina Păcurariu, s-a petrecut mult prea târziu faţă de ce merită Iaşul… Pornind cu acest mic handicap, organizatorii au făcut totuşi o treabă excelentă: lume bună (peste 2.000 de spectatori), stewarzi, locuri uşor de găsit, vizibilitate bună de peste tot şi o acustică excelentă. Clasic 300 a fost un mare pas înainte, faţă de o altă reprezentaţie artistică de marcă, baletul Lacul Lebedelor (despre care am scris aici), pe care proasta organizare l-a aruncat într-o nefericită mediocritate.
Iată câteva poze cu “sala de concerte” ad-hoc a UMF-ului:
Piaţa UMF-ului, văzută de sus… (sursa)
 
…şi de jos, cu cele două monumente închinate eroilor căzuţi în lupte. (sursa)
Piaţa UMF-ului, înainte de începerea concertului.
Sub eticheta “Pagini celebre din muzica lumii”, Clasic 300 a constituit o regăsire plăcută cu nume atât de familiare copilăriei mele [când, împreună cu M., nu ratam nicio seară de joi la Ateneul bacăuan, în compania Filarmonicii “Mihail Jora]: Franz von Suppe (Uvertura operetei Leichte Kavallerie), Giacomo Puccini, Brahms (Dans ungar nr. 5), Verdi, Carl Maria von Weber (Corul vânătorilor) şi alţii.
Bagheta dirijorului a stat în mâna lui Sabin Păutza, unul dintre numeroşii muzicieni români care au găsit o casă mai bună peste hotare şi, totodată, unul dintre puţinii pentru care România a rămas cea dintâi dragoste. În periplul muzical, maestrul şi orchestra au fost susţinuţi de soprana Mioara Cortez, violonistul Gabriel Croitoru (nimeni altul decât actualul deţinător al faimoasei viori a lui George Enescu, “Catedrala”) şi corul academic Gavril Musicescu.
Mai jos, câteva poze din timpul concertului:
Scena pe timp de zi… 
…şi pe timp de seară.
Amfitrionii Irina Păcurariu şi Adrian Păduraru.

Filarmonica de Stat “Moldova”, dirijorul Sabin Păutza şi soprana Mioara Cortez.

Prestaţia artistică a fost una de excepţie [personal, cel mai mult m-au impresionat partiturile lui Pablo de Sarasate, două compoziţii lăutăreşti, cărora acordurile violonistului Gabriel Croitoru le-au imprimat o emoţie aparte] şi, la final, publicul a salutat întregul eveniment aplaudând în picioare.
Conform organizatorilor, IETS este doar prologul pentru FIE – Festivalul Internaţional de Educaţie, ce se va desfăşura an de an la Iaşi, începând din 2013, la iniţiativa celor mari cinci universităţi de stat ieşene. Un proiect necesar, de care oraşul avea nevoie de mai demult, pentru a-şi demonstra statutul de capitala culturală – în prezent asumat mai mult la nivel declarativ.
Tocmai această răbufnire tardivă mă face să mă întreb dacă nu este cumva doar un puseu trecător de spirit cultural, provocat de frenezia electorală care a cuprins Primăria în ultima vreme. O întrebare cu atât mai întemeiată, cu cât unul dintre momentele de aseară i-a aparţinut primarului în funcţie Gheorghe Nichita – care, înainte să o dea pe lirisme ridicole (la auzul cărora o bună parte din asistenţă nu şi-a mai putut stăpâni râsul), a făcut şi promisiuni cu vădit iz electoral.
Norocul nostru că arta şi cultura se ridică mult peste setea pentru funcţii a unora, astfel încât nota generală a întregului eveniment a fost la înălţimea aşteptărilor şi, pe mai departe, nu ne dorim decât să FIE şi la Iaşi carte, muzică, teatru, cultură.

Comments

  1. Grozav de misto!! Chestiile astea imi plac teribil. La noi de regula se fac in catedrala nu in piete si trebuie sa alergi cu timp inainte sa poti intra.
    Si cat a durat? Imi inchipui ca 300 avea legatura cu numarul de fragmente interpretate (sau compozitori?), de aia intreb. Si alta intrebare, s-a auzit bine? Sunt convins ca nu s-au bazat pe acustica pietei si au avut amplifcatoare, dar oricum pare imensa piata, daca stateai in ultimul/primul rand pe extrema se mai auzea ceva inteligibil si cat de cat stereo? Nu de alta dar unii par intr-un unghi foarte mare fata de orchestra ca sa mai aiba sansa sa auda instrumentele de pe partea opusa. Grozav ce m-as fi dat prin piata aia!
    Mai repeta? Au de gand sa-l faca regulat? Puteai cumpara bilete de acolo daca erai turist si te nimereai?

    1. Asadar:

      1. Concertul a durat doua ore si au fost interpretate 17 bucati muzicale… Prin urmare, nici eu nu-mi dau seama de la ce vine “300”.

      2. Acustica. Intr-adevar, a fost o instalatie de sonorizare/amplificare, dar s-a auzit foarte bine. Eu am stat in laterala stanga a scuarului si n-am nimic sa le reprosez (si am fost la zeci de concerte live, la Ateneu, ca sa am un reper).

      3. Dupa cum spuneam, cica anul asta a fost doar prefata primei editii FIE, din 2013. Sper sa nu fie doar zvonistica electorala – mai ales ca evenimentul de la anul se doreste a avea o anvergura mult mai mare.

      4. Eu am avut invitatie, dar se puteau cumpara si bilete (vezi iets.ro) – 50, 70, 100 RON.

      5. Si mie mi-a placut si mai vreau!

    1. Bine spus “inca”.

      Fiindca Iasul e un santier electoral, si tare am impresia ca, dupa ce partea electorala iese din schema, santierul va ramane asa pe termen nedefinit.

  2. Deocamdata nu anunta nimic. Dar stii cum se spune: planurile puse pe hartie au mai multe sanse sa se indeplineasca. Prin urmare, poate se lasa cu vreo escapada last minute…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *