Pacific Rim (2013)

pacific_rim_ver12_xlg

Filmul: Pacific Rim
O producţie: SUA, 2013
Gen: Science Fiction
Durata: 2h 11min
Regia: Guillermo del Toro
Actori: Idris Elba, Charlie Hunnam, Ron Perlman

 
Despre ce e vorba?
Într-un viitor nu foarte îndepărtat, Pământul este din nou atacat de fiinţe extraterestre, bestii uriaşe denumite Kaiju, care sosesc dintr-o altă dimensiune printr-un portal amplasat pe fundul Oceanului Pacific. Pentru a le opri, oamenii construiesc nişte roboţi de luptă denumiţi Jaeger, maşinării de luptă colosale şi complexe, manevrate de echipe de doi piloţi, care “împart” aceeaşi “conştiinţă” cu a maşinii, printr-o conexiune neuronală denumită drift. Un asemenea pilot este Raleigh Becket (Charlie Hunnam), al cărui frate a fost omorât în luptă de un Kaiju. Cinci ani după teribilul incident, Becket nu mai efectuează misiuni cu roboţi, dar fostul său comandant (Idris Elba) are nevoie de ajutorul său pentru o ultimă misiune.

Cine joacă?
Protagonistul Charlie Hunnam este un relativ necunoscut, la fel şi copilotul său de conjunctură – Mako (Rinko Kikuchi) Întrucât acţiunea (terestră) a filmului se desfăşoară în Hong Kong, iar filmul preia numeroase motive din anime-urile japoneze, sunt aproape convins că apariţia fragilei japoneze în cockpit-ul unui Jaeger imens are în primul rând raţiuni comerciale (nu este singura femeie-pilot, dar este de departe cel mai gingaş membru al echipei). Pe de altă parte, Ron Perlman, un apropiat al regizorului del Toro din vremea filmelor cu Hellboy, apare în Pacific Rim strict de amorul artei, întruchipând un personaj superficial, dar foarte colorat.

Singurul care acaparează în mod evident fiecare secvenţă este Idris Elba, fără ca personajul său – Stacker Pentecost – să fie mult mai profund decât celelalte, dar beneficiind de o forţă interioară deosebită.

Cei doi oameni de ştiinţă nebuni – interpretaţi de Charlie Day şi Burn Gorman –, deşi au o influenţă decisivă în desfăşurarea evenimentelor, au câteva intervenţii mai degrabă umoristice.

Cum mi s-a părut?
Pacific Rim poate fi descris simplu drept o experienţă mai mare, mai zgomotoasă, mai trepidantă şi mai distructivă decât Transformers – dar la fel de superficială.

Limbaj: &#8226 &#8226 &#8226 &#8226 &#8226
Violenţă: &#8226 &#8226 &#8226 &#8226 &#8226
Sex: &#8226 &#8226 &#8226 &#8226 &#8226
Alcool, droguri: &#8226 &#8226 &#8226 &#8226 &#8226
Imagine: &#8226 &#8226 &#8226 &#8226 &#8226
FX: &#8226 &#8226 &#8226 &#8226 &#8226
Muzică: &#8226 &#8226 &#8226 &#8226 &#8226
Atmosferă: &#8226 &#8226 &#8226 &#8226 &#8226

Piloţii Jaeger-ilor arată extrem de futurist în costumele lor de luptă, gadget-urile şi hologramele care fac posibilă manevrarea soldaţilor mecanici sunt ochioase, iar masivitatea şi complexitatea roboţilor înşişi este foarte bine surprinsă în film. Dincolo de toate acestea nu mai e aproape nimic.

Firul narativ este basic – şi răspovestit de la Independence Day încoace. Pe ici – pe colo, scenariul încearcă unele artificii, precum teoria drift-ului neuronal sau ipoteza dinozaurilor ca precursori ai Kaiju-ilor, dar ideile sunt insuficient dezvoltate pentru a deveni cu adevărat intrigante. Personajele sunt doar tuşe groase fără substanţă, interacţionând simplu şi fără subtilităţi. Atrăgătoarea Mako contemplă bustul gol (şi bine făcut) al partenerului său, sugerând o posibilă “complicaţie” amoroasă, doar ca pista această să fie abandonată complet în secvenţa următoare.

Prin urmare, fără substanţă dramatică în spatele ei, avalanşa de CGI-uri poate deveni obositoare, mai ales că monstruoşii Kaiju sunt diformi până la indescifrabil (motiv pentru care Pacific Rim nu obţine punctajul maxim pentru FX/Efecte speciale).

Concluzia
Pentru pasionaţii animaţiilor japoneze cu roboţi, ori pentru fanii lui Michael Bay – sau, dimpotrivă, pentru cei dezamăgiţi de trilogia TransformersPacific Rim va fi o încântare: lupta, oponenţii şi distrugerile capătă proporţii epice.

Per ansamblu: &#8226 &#8226 &#8226 &#8226 &#8226

Pentru restul publicului, însă, monumentala construcţie de CGI-uri va dezamăgi prin lipsa unui filon dramatic care să-i ofere consistenţă.

Comments

  1. Si mie mi s-a parut un film slab, nu slabut. Transformers a avut macar o poveste interesanta si efecte cu mult, mult mai bune. Dupa ce s-a promovat atat de intens ma asteptam sa fie bun, daca nu foarte bun, dar a fost un film mediocru spre slab, pentru gusturile mele.

    1. Eu cred ca Pacific Rim a cazut victima propriei sale grandomanii: proportiile sunt uriase (roboti, monstri, distrugere), incat formele pur si simplu se estompeaza, lasand in urma lor doar o vanzoleaza confuza pe ecran.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *