Povestea adevărată a unei fete imginare – Epilog

LSD (acid lisergic, timbru, soare galben, LSD-25) este un produs chimic, sintetizat pentru prima oară în 1938 de către Albert Hoffman – un chimist care lucra pentru compania elveţiană de farmaceutice Sandoz, care căuta, de fapt, să obţină un produs care să stimuleze activitatea sanguină.
LSD este un stupefiant care provoacă halucinaţii – distorsionări puternice ale felului în care o persoană percepe realitatea. Consumatorul de halucinogene vede, aude şi simte lucruri care par ireale, dar, de fapt, nu există.
LSD este iniţial produs sub formă de cristale, care ulterior sunt zdrobite şi transformate în pudră. Din pudra de LSD (amestecată cu alte substanţe, cu rol de liant) sunt produse pastile numite “micropuncte” sau mici pătrate gelatinoase, “ochiuri de geam”. Cel mai adesea însă, LSD este dizolvat, diluat şi aplicat pe mici pătrate de hârtie perforată şi colorată – “timbre”. Pastilele se administrează oral, iar timbrele se lipesc de piele ori se ţin sub limbă, pentru un efect mai rapid. Există mai multe feluri de LSD (în diferite compoziţii), conţinând de cele mai multe ori şi alte substanţe, cum sunt amfetaminele, ecstasy sau stricnina. Compoziţia influenţează şi efectul pe care drogul îl are asupra consumatorului […]
Ingerarea de LSD are un efect rapid, substanţa ajungând la creier în câteva secunde şi provocând o plăcere scurtă, dar intensă (rush – comună majorităţii drogurilor). Reacţia specifică halucinogenelor se numeşte trip (călătorie). Aceasta se instalează cu o stare de anxietate, o senzaţie de slabă energie în corp sau, pur şi simplu, cu un sentiment că lucrurile sunt altfel decât de obicei. Pe măsură ce efectul drogului se intensifică, pot apărea şi modificări ale percepţiei (vizual, auditiv etc.), modificări subite ale emoţiilor (trecere de la fericire la frică, furie, iritare etc.) sau paranoia.
Nu se poate spune că există efecte standard ale acizilor. Ele depind de personalitatea consumatorului şi de context (doză, ambient, mod de administrare). Orice utilizator de LSD trebuie să fie pregătit să înfrunte cele mai neaşteptate efecte psihologice (unele dintre ele pot fi înspăimântătoare): în acest caz se vorbeşte de bad trip. Utilizarea îndelungată a acizilor poate duce la psihoze, iar persoanele cu un psihic slab pot suferi afecţiuni ireparabile.
Epuizarea efectului drogului este urmată de o stare de rău fizic şi psihic – down, care generează depresie, epuizare, iritabilitate. Starea ulterioară dorinţei de a repeta experienţa se numeşte crash.
Efecte fiziologice pe termen scurt ale LSD: ameţeală, slăbiciune, somnolenţă, greaţă, sinestezie, eliberarea de stres prin râs sau plâns; halucinaţii vizuale, repetarea unor percepţii mai vechi, hipervigilenţă şi hiperactivitate musculară reflexă, hipertensiune şi hipotermie, transpiraţie şi tremur, contracţii uterine.
Efecte psihologice pe termen scurt ale LSD: confuzii de percepţie şi cognitive, imposibilitatea de a îndeplini sarcini de rutină, pierderea percepţiei timpului, dificultate în distingerea diferenţelor dintre ficţiune şi realitate, senzaţii intense şi imagini de beatitudine, atacuri de panică, schimbări de dispoziţie.
***
Cei mai mulţi dintre consumatorii de droguri internaţi la Spitalul Universitar de Psihiatrie Socola Iaşi au vârste cuprinse între 15 şi 21 de ani.
Sfârşit.

Comments

  1. Deci, m-ai uimit, e clar.
    Un plus foarte mare pentru imaginaţie. Felicitări. Mi se pare că s-au concentrat, în povestea ta nişte forţe reale. Adică, capacităţi în a scrie. Pe de altă parte, trebuie să spun că e vorba şi de un minus. Prea s-a terminat brusc, acţiunea, chiar şi aşa, imaginară, putea fi mai complexă, mai bogată. Şi… mai vroiam, cred că despre asta e vorba.

    Zi faină.

  2. 🙂
    Ultima fraza e … (m-am gandit 5 minute) groaznic de trista.
    Cred ca ai descris perfect contextul pt o anumita categorie de consumatori, multi “privitori” nu inteleg, sau vin cu solutii stupide. Copii care, priviti din afara, au toate premisele sa fie ok si defapt …
    Adolescenta este o etapa grea, indiferent ce ai face, poti sa-i perzi “la mustata”, nu poti decat sa-i cresti cum sti mai bine (de preferat oameni care sa fie indepandeti, pe picioarele lor, sa gandeasca) dar fara a te lamenta ca “mi-as fi dat si viata pt el, si uite ce-mi face acum”. E mult de comentat, si concluziile sunt departe. Asta pt copiii ce-i posedam.
    Cat despre mine si adolescenta mea … da, probabil ca as fi putut cadea in capcana asta, daca mi-ar fi iesit in fata.
    Adolescenta mea a fost aproape identica cu a Laurei, nu stiu exact ce m-a salvat, poate ca nu a existat contextul consumului, oferta era mult mai redusa, sau poate doar prin cercurile mele, acum este mult mai usor de procurat.
    Asa cum noua ni se parea o maxima fitza sa fumam, sau sa bem o bere in parc dupa ore (10 colegi, doua sticle de 0,5), acum lor li se pare consumul de astfel de substante, numai ca … e unpic altceva.
    Uf … un final tare neasteptat, recunosc faptul ca m-am intristat ca povestea nu a continuat, nu stiu, intr-un mod nevinovat si vesel, dar tare bine ai scris-o.
    Mai caut si altele, o sa te mai trezesti cu comentarii din urma 🙂

  3. @frmshk & AndreeaG: Ma bucur ca v-a placut. O sa va mai cer o data parerea in privinta asta ceva mai tarziu.

    Pana atunci, sa stiti ca exista o schita a unei continuari, insa, momentan, fata imaginara si povestea ei iau o pauza. Urmatorul proiect “de anvergura” al Cronicii este o incursiune in Egipt – pe care romania inedit o asteapta de multisor.

    Si pentru ca Rudolph Aspirant a zis ca asta e un blog literar – ceea ce nu este :)))

  4. Pai NU toata literatura e fictiune sau promo, exista si Travel Writing-eseuri de calatorie, mie astea imi placeau destul de mult pe cand inca citeam si alte carti decat politiste sau decat, ca acum, ulterior, nimic.

  5. Cum spuneam, mi-a placut seria si chiar merita centralizata.

    Altfel, LSD-ul provoaca dependenta mai slaba decat alte droguri (in parte pentru ca sistemul nervos e supraexcitat si pentru o perioada, dozele normale de drog nu prea mai au efect). Toxicitatea este iar foarte mica in doze normale (din pacate, asa cum arata si thegooddrugsguide, dozele din strada sunt greu de prevazut, datorita deteriorarii materialului suport).

    Timbrul (blotter) e doar o metoda de distributie, nu un nume alternativ pentru LSD. Pe timbre se puneau si alte porcarii care “necesitau” o ingerare treptata.

    Site-ul amintit mai sus punea LSD si Ecstacy mult sub alcool si chiar sub marijuana ca efecte fizice. Din pacate, asa cum mentionai, efectele psihologice sunt imprevizibile.

    1. Deci ai citit si tu? Asta e chiar o onoare, ca ti-ai facut timp, chiar si printre picaturi. 🙂

      Cat despre LSD, asteptam feedback-ul asta. Stiu ca LSD-ul nu provoaca (nu atat de repede si nu intr-o doza atat de mica) efectele pe care le-am descris eu. Insa am mizat tocmai pe imprevizibilul psihicului uman si pe “elementele de suspensie” (pe scurt, porcariile de care spuneai), ce dilueaza astazi calitatea substantelor.

      Si, da, timbrul e doar un vehicul pentru raspandirea drogului, insa in unele cercuri a devenit sinonim cu el – asa cum “liniuta” pentru unii inseamna expres o doza de cocaina, nu doar o modalitate de consum (remember liniutele cu praf de creta ale unei varste despre care nu mai comentam, cand trebuia sa te doara capul si sa mai sari niste ore).

  6. Acum, dupa atata reclama la diverse nume de droguri ilicite real periculoase, ma simt obligat sa dau Spam cu motto-ul meu:

    1. Say NO to illicit drugs ! (inclusiv marijuana, ecstasy, khat, etnobotanice, etc)
    2. ALWAYS wear protection ! (centura siguranta masina, casca biciclisti/motociclisti, vesta kevlar cand ordona superiorii ierarhici, si, bineinteles, Condom/Prezervativ de fiecare data…exista si cu gust de mar pt sexul oral !)
    3. It is forbidden & ILLEGAL (cf. Art 29 al Declaratiei Drepturilor Omului si Codul Nuremberg) to promote, aid, abet, assist, attempt suicide.

    ===============

    Cine e curios cum e cocaina, mai bine indragostiti-va de cineva la nivel ca vi se pare sexy ca e real mai ieftin si mai putin periculos si mai etic pt dvs + societate, si chiar mai misto, desi asemanator ca senzatie in cap si corp.

    Cine e curios despre ecstasy: e cam la fel, inclusiv depresia de dupa, ca atunci cand te indragostesti de cineva in mod romantic la nivel de happiness de intalnit presupus soul-mate reciproc, si cand se termina, fie ca au trecut cei 3 ani de posibil maxim efect, fie ca te-a inselat sau parasit desi parca il evaluasesi corect la nivel-cantitate de soul…la fel ca cu cocaina, IMHO, e MULT mai etic sa alegi sa te indragostesti romantic, decat sa consumi ecstasy, plus ca poate ai sansa mai buna sa dureze chiar maximum-ul ala de 3 ani misto, si nu o sa se termine prematur din lipsa de bani sau din cauza de intrat la inchisoare.

    Nu merita sa fii curios re amfetamine ca iti cad dintii si ti se strica si tenul.

    Consumul marijuana plus cititul sau ganditul despre filozofie in acelasi timp NU iti dezvolta vreo creativitate, ci dimpotriva, intr-adevar are riscul de a te transforma intr-un personaj ff trist care seamana cu aia care trebuie sa fumeze marijuana pt ca nu au pofta de mancare sau le e greata de la chimioterapia pt vreo boala canceroasa care le cauzeaza si caderea parului in acelasi timp, si desi o arata posibil interesant cand e un rol jucat de Wynona Ryder, in realitate NU e de loc misto, si NU o sa apara Richard Gere sau vreun Vampir BUN la Suflet pe acolo sa te salveze.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *