The Five-Year Engagement (2012)

Jeff, who lives at home, changes names and gets married.
La un an după prima lor întâlnire, Tom (Jason Segel) şi Violet (Emily Blunt) decid să se căsătorească. Zis şi făcut – după cinci ani de amânări şi peste două ore de peliculă…

Totul la filmul ăsta e lung: de la titlu [motiv pentru care am să evit, pe cât posibil, să-l folosesc] şi până la durată. Dar am zis să-i dau o şansă fiindcă am citit un comentariu pe nu mai ştiu care blog, în care cineva spunea că a intrat în cinema, a văzut filmul şi a ieşit cocoşat de râs. Nu sunt genul care se duce la pomul lăudat cu sacul, dar mi-am zis că e firesc pentru un comedy-romance..
Aşadar, asta prognozam după primele două minute de film. După primele zece minute am schimbat încadrarea, din comedie romantică în tragicomedie indie. Iar după primul sfert de oră mi-am dat seama că e un film dintr-acelea în care totul capătă sens după genericul de final.
Din punctul meu de vedere, filmul e un rateu. Actori mult mai capabili (Rhys Ifans, pe lângă cei doi de mai sus), un regizor (Nicholas Stoller) care şi-a dovedit din plin umorul cu Forgetting Sarah Marshall, poante fără zvâc şi un fir narativ mai mult decât plictisitor. Văzându-l, unii s-au gândit imediat la Bridesmaids (şi zău dacă înţeleg de ce), dar mie mi-a venit în cap Jeff, Who Lives at Home. Dar până şi “vărul” Jeff avea mai mult appeal.
Vorba aia, dacă tot amâni la nesfârşit un deznodământ evident din capul locului, măcar să merite aşteptarea. Dar nu este cazul de faţă.

Comments

  1. Ai scris un review negativ atat de frumos incat, zau, acuma ma paste gandul sa vad filmul asta ! Cand o sa invete si lumea din Romania oare ca THERE IS NO SUCH THING AS BAD PUBLICITY…adica pana si faptul ca te chinui tu cu talentul tau sa spui ce naspa de plictisitor e filmul asta in loc pur si simplu sa il ignori, pur si simplu ii face o favoare acestui film !

    1. Plus mai indeamna si diversi oameni impresionabili sa se duca sa-l vada, unii pt ce le place cum scrii tu, deci vor considera ca orice film despre care scrii macar a meritat timpul tau deci o fi ceva de capul lui, altii doar asa ca sa fie “contra”, altii ca sa se convinga ei singuri pt ca sunt Toma Necredinciosul, etc.

      Erata: nu voiam sa zic lumea din Romania, (ca gura satului e total libera sa barfeasca), voiam sa zic bloggerii din Romania, (ca e o diferenta jurnalistica intre aceste 2 feluri de monologuri).

  2. Filmele care INTR-ADEVAR nu merita vazute (gen “Lockout”, “A Dangerous Method”, “Raid: Redemption”) nici nu apar in Cronica.

    Pe de alta parte, cele care apar, sunt clasificate strict din perspectiva proprie si subiectiva. Un review negativ din partea mea, nu inseamna neaparat ca filmul e de aruncat la gunoi.

    Cat priveste “The Five-Year Engagement”, pentru mine este un rateu pentru ca ma asteptam la mult mai mult din partea actorilor si a regizorului. Dar, pentru multi altii, filmul este mai mult decat OK.

    Prin urmare, eu nu indemn lumea sa vada ori sa ignore un film. Nu sunt un critic de film. Ci doar un spectator din intuneric, care-si da cu parerea (uneori mai avizata, alteori mai putin).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *