Amintiri serigrafiate

etichete-volumetricePrimul meu job l-am avut în vacanţa dintre anii doi şi trei de facultate. Bineînţeles că istoria – a se citi “arhivele ITM-ului” – n-a consemnat salariul mizer de 300 RON, căpătat pentru fiecare dintre cele şase luni de trudă, dar a fost una dintre cele mai frumoase perioade ale vieţii mele. Lucram la o mică agenţie de publicitate ieşeană, meşterind tot felul de materiale publicitare.

[Înainte de a trece mai departe, să clarificăm un lucru: cele şase luni n-au însemnat doar vacanţa de vară, ci şi o parte din semestrul de facultate. Mai exact, din octombrie până în decembrie, când vajnicul mediu academic românesc m-a descurajat complet, spunându-mi verde-n faţă că nu dădea doi bani pe activitatea mea practică – în chiar domeniul pe care-l studiam la facultate –, atât timp cât lipseam de la cursurile plictisitoare.]

Sunt convins că munca în acest domeniu li se va părea multora ceva foarte chic. La o adică, să faci spoturi trăznite şi afişe ochioase trebuie să fie distractiv. Fără îndoială, dar până acolo e cale lungă. Iar dacă drumul începe de jos, dintr-o agenţie BTL, e mult de muncă. Muncă fizică. Desigur, ne şi distram sudând zi-lumină cadre metalice pentru casete luminoase, ori colând la nesfârşit maşini de firmă, într-o căldură infernală, care încingea tabla şi dilata autocolantele – dar la sfârşitul zilei eram frânţi, istoviţi de munca brută. Nu ştiu câţi au şi perspectiva aceasta asupra muncii în advertising.

Job-ul avea şi o latură mai soft, artistică aş putea spune: inscripţionarea de etichete, cărţi de vizită şi diverse materiale promoţionale. Într-un cuvânt, serigrafie.

Prima dată când am ţinut în mână una dintre sitele speciale, mi s-a părut că trebuia să fii un artist veritabil ca să ştii să prepari sita, să o ungi cu soluţii, să potriveşti matriţa, să obţii fiecare linie şi punctişor de pe matriţă. Apoi să combini vopselurile şi să obţii perfecţiunea.

Ulterior, mi-am dat seama că era mai mult romantism, şi mai puţină eficienţă, în toată treaba asta: inscripţionarea obiectelor mai voluminoase decât un pix sau a suprafeţelor curbate era un chin, din cauza pericolului de a sparge sita; nu puteai să foloseşti decât combinaţii simple de culori; fiecare strat de culoare necesita o pregătire separată şi numai după ce se usca stratul anterior etc. Drept pentru care, făceam serigrafie mai mult pe etichete pentru extinctoare, colorate simplu, în alb (sau galben) şi negru.

Cu toate acestea, puneam mult preţ pe munca noastră. Împreună cu ceilalţi doi băieţi din echipă, încingeam adevărate campionate de serigrafiat viteză (concuram câte doi, din cauză că ne mai lipsea un banc de fixare pentru cea de-a treia sită – alt neajuns) şi chiar îmi câştigasem o oarecare notorietate printre cei de la firma de extinctoare, pentru rapiditatea cu care le rezolvam comenzile.

Dar progresul tehnologic şi-a spus cuvântul şi am început să pierdem teren în faţa aparatelor de etichetat ale altora. Maşinăriile erau infinit mai rapide decât trei adolescenţi destoinici şi se jucau cu gamele de culori aşa cum mâinile noastre n-ar fi fost capabile niciodată.

Apoi am plecat. Nu mai ştiu ce-au făcut băieţii. Anul următor ne-a găsit care prin Spania, care prin America (prestând alte munci, nu mai puţin epuizante). Apoi a mai trecut un an, şi încă unul, până s-au adunat aproape zece. Din toate cele de-atunci a mai rămas doar amintirea. Sitele serigrafice probabil s-au destrămat, iar vopselurile s-au uscat. Prezentul aparţine imprimantelor de etichete. Fără doar şi poate, o imprimanta Brother din zilele noastre ne suplineşte cu succes pe toţi trei, tipărind repede şi precis. Una mai ieftină costă ceva mai mult decât salariul meu de-atunci pe o lună – şi sunt sigur că n-are nevoie de tot atâta timp pentru a-şi amortiza investiţia.

[Făcând o analogie, imprimanta de etichete Brother de-acum este fratele mai avansat şi mai cool al serigrafistului de-acum zece ani.]

Dar atunci era vremea distracţiei şi a serigrafiei. Astăzi e vremea eficienţei şi a laserului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *