Campania pentru referendum, un asalt continuu asupra bunului-simţ şi răbdării publicului

Am evitat, pe cât am putut, să scriu ori să comentez despre referendum, campanie electorală – politică în general. Au făcut-o atâţia alţii, în atâtea feluri… Nici chiar acum, pe ultima linie dreaptă înainte de votul de mâine n-am să vorbesc despre politică. Din nou, au făcut-o alţii – drept pentru care vă propun un articol luat dintre editorialelegândul.info. Pe autoarea lui am “citit-o” şi am apreciat-o şi cu altă ocazie, iar rândurile de mai jos – cred eu – rezumă perfect ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme pe frontispiciul ţărişoarei noastre topite de caniculă… şi de iluzii.
Săptămânile de campanie electorală care au precedat referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu, utilizate integral şi intens, au fost un atac continuu asupra bunului-simţ şi răbdării publicului, USL şi PDL acţionând neabătut sub devizele Fără milă! şi Totul este permis!

O sumedenie de reţineri verbale au fost încălcate şi o seamă de bariere ale decenţei au fost aruncate cât colo. Nu a fost o campanie de convingere în vederea aderării la una dintre cele două cauze, ci un festival de invective, tirurile amintind de vremurile sălbatice ale democraţiei post -’89. Dar fără pasiunea pozitivă şi bunele intenţii ale efervescenţelor de atunci.
În aproape niciun moment, cei care au cerut fie ieşirea la vot, fie ocolirea urnelor, nu s-au adresat isteţimii şi raţiunii celor care trebuie să se decidă dacă vor vota sau nu. Şi de prea multe ori alegătorii au fost au fost trataţi ca o “turmă” decerebrată, tentată de matrapazlâcuri, de cumpărat pe te miri ce şi anesteziată lesne de “teze” pro sau contra. Everestul dispreţului faţă de electorat a fost cu certitudine atins în această campanie.
În consecinţă, în această atmosferă puternic negativă, mesajele şi simbolurile au părut ipocrite şi cinice. Cum să vorbeşti, plutind pe valurile de lături despre “sufletul deschis” şi “chipul luminat al României” ? A făcut-o Crin Antonescu. Cum să ţopăi în aceleaşi ape puturoase, purtând alb pur şi parodiind însemne ale olimpismului? Au făcut-o susţinătorii lui Traian Băsescu.
Liderii care au folosit şi propagat mesajele şi simbolurile au fost pe măsură. Traian Băsescu, Crin Antonescu, Victor Ponta s-au încadrat cu precizie de metronom în acelaşi tipar: clonţoşi până la ceruri şi făcuţi K.O. de propriile umori. Ceea ce ar fi trebuit să fie o campanie de seducere a electoratului, având în vedere marea şi speciala miză a jocului s-a degradat la nivelul de hărţuială între găşti.
O hărţuială care a folosit, mai mult ca în alte ocazii, “elementul” Europa. Aceleaşi umori ale liderilor băştinaşi, care îşi joacă scaunul la referendum, au transformat, în funcţie de interese, personaje scrobite ca Jose Manuel Barroso şi Viviane Reding în sfinţi sau păcătoşi. Într-un mesaj care pare a fi o trimitere şi la “febra” din România, Dacian Cioloş, cel mai de vază român de la Bruxelles, spunea (via Facebook): Intoleranţa stârneşte intoleranţă. Transformări care au la bază intoleranţa aduc de multe ori numai suferinţă […] Mi-aş dori ca transformarea noastră în bine să se facă prin […] înţelegere şi toleranţă. Această seninătate este firească în lumea clară şi cu reguli de la Bruxelles, dar aici se numeşte idealism.
Pe 29 iulie săptămânile de campanie electorală vor fi deja istorie. Există o vie curiozitate faţă de efectele sale. Cert este că “victoria” va fi cu emoţii. Oricare ar fi deznodământul, acesta ar trebui să însemne sfârşitul politicii de peşteră şi dispariţia oamenilor cu bâte din politică.
P.S. (personal): Părerea mea o ştiţi. Dacă avem pretenţii că trăim într-o democraţie, atunci e musai să ne exercităm dreptul elementar pe care aceasta ni-l oferă: votul. Să-ţi dai cu părerea şi să nu faci nimc, nici măcar minimul ce ţine de tine, nu este democraţie – ci doar un românism tâmpit şi dăunător. Mergeţi la urne, chiar dacă-l votaţi pe Chuck Norris! Tot e mai bine decât nimic…
Iar despre ce voi face mâine, iarăşi ştiţi: Something’s gotta give şi, logic, momentul acestei “ruperi de ritm” ar trebui să fie votul de mâine.

Comments

    1. Oare?

      Principial: daca democratia presupune luarea deciziilor prin consultarea poporului, cum poate fi statul acasa – adica absenta din procesul decizional – o atitudine activa?

  1. Da, si eu discutam cu tata la telefon ca educatia politica pt democratie a publicului larg din Romania este de un nivel calitativ inferior, din pacate, desi se gaseste know-how pe gratis pe Internet de destul de multa vreme cum sa educi politic mase largi de oameni in mod mult mai distractiv pt toata lumea si chiar in mod destul de eficient, (chiar si fara chin si durere), ca totusi au trecut peste 20 de ani de la Revolutie, si jurnalistii + chiar intelectualii tarii care sincer doresc sa educe si ei publicul larg mereu presupus mai ignorant decat ei chiar sunt liberi sa se inspire si sa plagieze de unde vrea in acest sens, si zau ca in legatura cu acest fel de “plagiat” chiar ca nu s-ar supara nimeni, zau, de aia e si la liber, si zau, nici macar nu tine de mentalitatea sau cultura generala a elevului cu IQ mediu obisnuit, nu are prea mare legatura directa nici cu educatia morala, (in legatura cu care, desigur sunt oarecum raspunzatori si jurnalistii si intelectualii, dar nu chiar asa de mult, ci mai mult decat ei ar fi, cred, biserica, familia, si dirigintii de la clasele 1-7).

    Dar ce sa faci daca zau pana si studentii care fac lucrari de doctorat pt asistentii sau conferentiarii lor universitari, (contra cost sau alte avantaje), sunt asa de lenesi, si fac copy-paste chiar asa efectiv la nivel de pensionar deja senil, fara macar sa se gandeasca sa faca si un copy-paste la o bibliografie, chiar si de pe Google, ca zau daca nu gasesti acolo sute de mii de bibliografii gata facute pt efectiv orice domeniu ai dori, si scrise si in mod corect, gata pt copy-paste, si sunt si corecte, si dau si legatura la sursa originala, doar trebuie sa pui dupa fiecare, “downloaded de pe site-ul sursa original la data de”, si nu e nevoie sa dai aceeasi data ca sa se vada ca ai facut lucrarea de doctorat intr-o ora jumate, poti sa pui si date diferite ca sa se vada ca ai lucrat 1-2 ani la acea lucrare de doctorat…zau, poti sa folosesti si Google translate ca sa nu mai para chiar asa de copy-paste in bloc, cuvant cu cuvant, alegi surse din limbi mai obscure, combini fragmente din diferite bibliografii, nici nu te prind programele de verificare automata, (care habar nu am daca in Romania se folosesc inca), chiar asa de super usor, etc…am stat eu sa ma gandesc recent la asta, ca sa nu distrugem total industria doctoratelor din Romania, care, zau, cu atatea facilitati si tehnica gratis pt plagiat cat mai rafinat, efectiv NU pot sa inteleg cat de proaste sunt mai toate…trebuie sa fie de lene, zau eu NU pot sa imi explic cum altfel poate fi, ca doar eu nu am nici masterat, am fost elev total mediocru, nici nu am de gand sa obtin vreodata nici un masterat si nici un doctorat, (desi in Norvegia chiar te plateste doar ca sa obtii aceste titluri, si dupa aia iti creste si salariul asa un pic, desi aici mai toti au aceleasi salarii oricum), si tot m-as incumeta acum sa incep, daca as fi chiar motivat de bani extra, sa fac lucrari de doctorat pt comercializare de calitate MULT superioara celei a lui dl Ponta sau a unora pe care le-am gasit pe net in lb romana, zau, te iei cu mainile de cap !

  2. eu, ca un cetatean constiincios al acestei tari, -desi nu prea stiu cu se se mananca politica, dar am vazut destule in timpul acestei campanii incat sa ma prind despre ce este vorba- ma duc la vot maine. De dimineata. De la ora opt.

  3. Oricare ar fi deznodământul, acesta ar trebui să însemne sfârşitul politicii de peşteră şi dispariţia oamenilor cu bâte din politică
    Nu cred că se va întâmpla asta. Probabil or să fie niște scandaluri legate de fraudarea voturilor, apoi niște contestații, și apoi vom avea liniște până la următoarele alegeri, când va începe iar circul 🙂
    PS. Scrisesem un comentariu mai lung, dar nu a apărut din cauza că am folosit blockquote să citez. Vezi poate a ajuns prin spam 🙂

    1. Si eu sunt de parere ca, dupa referendum, circul va continua – intr-o forma sau alta.

      Dar, vorba aia, speranta moare ultima.

      P.S. N-am nimic in Spam.

  4. Eu am fost ;a vot la toate elegerile, mai putin la referendumul pentru Constitutie. Atunci PNL m-a indemnat sa nu merg la vot, chiar daca acum, la acest referendum, sustine ca un asemenea indemn e antidemocratic. Acum m-am hotarat sa nu mai votez niciodata in viata mea, atata vreme cat exista acesti politicieni. Fiecare om are dreptul la o opinie, fiecare om are dreptul de a alege ce sa faca. E ca la piata: aleg marfa care-mi place si care are cel mai bun pret. Deasemeni, e dreptul meu sa nu mananc laturi. Daca in piata gasesc doar produse alterate, eu prefer sa raman flamand, decat sa mananc mancare stricata. Tot ce as putea cumpara din piata acum e otravit. Si sa stii ca ma simt mai bine asa. Ce s-ar fi intamplat daca as fi urmarit campania la televizor? Toata spurcaciunea si tot veninul lor m-ar fi cuprins si pe mine. Ai observat ca cei care militeaza intr-o directie sau alta, dintre oamenii de rand, care n-au nimic de castigat din asta (spre deosebire de politicieni) au devenit la fel de otraviti si otravitori pentru noi? Blogurile si Facebook s-au umplut de mizeriile politicienilor.

    1. Stii ca nu sunt de acord in ceea ce priveste absenteismul, dar iti dau dreptate in privinta contaminarii cu politica – din acelasi motiv m-am straduit sa nu discut politica in “Cronica”.

    2. Indiferent de ce alegi, e important sa fii prezent. Atunci iti exerciti dreptul democratic de a spune/face ceva. Nici eu nu sunt de acord cu absenteismul. Fac parte din tara asta si ma intereseaza si pe mine, ca tanar, ce se intampla. Atunci cand nu merg bine lucrurile, ma pot plange ca vreau asa sau nu vreau asa, iar atunci cand am sansa sa aleg, nu ma duc. Gresit.

  5. Stii ce ma deranjeaza?
    Ca sunt fooooarte multi care habar n-au de ce sustin o anumita idee. Despre politica, ei stiu cat cunosc eu despre ciclul de viata al cartitei de padure
    Na, sa te tii ca astia-s cei mai activi online.

  6. Iti pusesem o intrebare la articolul meu despre oroarea din blogosfera…
    Acum am raspunsul 🙂
    Pacat ca n-am gandit mai multi asa. Dupa cum vezi, circul continua.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *