Crucea roşie cu un pic de negru

It’s a grim Friday 13th.
Cuiva nu i-a convenit nu ştiu ce şi a hotărât că “piaţa” serviciilor de urgenţă nu este suficient de concurenţială. Nu ne mai convine că doar SMURD-ul are o pâine de mâncat [aka îşi bagă mâinile până la cot în conservele însângerate ce răsar ici şi colo pe drumurile  patriei], trebuie să avem şi SDRUM, SDURM, RUMSD şi alte anagrame.
OK. Nu am pretenţii de cunoscător al fenomenului medical, nu mă pricep nici la politică [neplăcându-mi nici fotbalul (din România), rezultă că nu sunt român], deci aş putea să fiu de acord cu o asemenea iniţiativă. Însă, din perspectiva mea, de om simplu, muritor de rând, frate cu cei care devin pastă de mici în conservele rutiere mai sus menţionate, îmi părea că treaba merge (spre) bine cu SMURD-ul. Se întâmpla beleaua, sunai la 112, descriai situaţia [conservă din tablă de doi lei (Dacia) sau aliaj (auto străinez, cu oarecare pretenţii), puţin atinsă (fără victime) sau desfăcută (pasagerii dau pe-afară din maşina făcută praf), cu sardine în apă/ulei (victime cu răni uşoare) ori în sos tomat (răniţi grav)] şi veneau “băieţii”… Dar acum?…
Mira-m-aş eu să se întâmple cum vedem în filmele americane, că sună ăia la 911, sunt preluaţi de un dispecer, care determină unitatea medicală cea mai în măsură să intervină (în primul rând din punct de vedere al locaţiei), apoi “băieţii” se duc, acordă primul ajutor şi revin cu victima la spitalul-mamă… În primul rând, pentru că vorbim de România: oameni descurcăreţi, nu neapărat inventivi (pentru că avem o pasiune nedeclarată să copiem ce vedem la alţii, dar fără să ne gândim dacă la noi funcţionează), care facem treaba pe jumătate; în al doilea rând, pentru că nu prea mai avem spitale; iar în al treilea rând, pentru că am asista la o nouă luptă pentru ciolan (subvenţii şi orice altă formă de a primi fonduri de la buget), în care nu vor avea de suferit decât pacienţii – la care, de fapt, nu se va gândi nimeni.
Prin urmare, de ce să schimbi ceva care merge bine dă semne că funcţionează?
Până la SMURD, n-ar fi mai indicat să ne uităm oare la spitalele noastre? Degeaba căutăm salvatori pe care să-i trimitem să recupereze vieţi aproape pierdute, dacă le aducem într-un spital în care, în stadiul lor, moartea e singura opţiune viabilă?… Până la maşini de salvare cu tot felul de sigle pictate pe ele, mai importante ar trebui să fie garajele (aka spitalele) infecte din care vor pleca.
La noi, unităţile medicale sunt într-un asemenea hal de degradare, încât au intrat în folclor. O clădire cenuşie, cu geamuri multe, insalubră, fără dotări, fără personal, fără prea multe şanse este deja un “dat”. Ultima goangă: în maternitatea Cuza din Iaşi (cea parazitată – fără speranţe de recuperare – de stafilococul auriu), o mamă a luat “microbul”, iar copilul ei la fel. Medicii au ridicat din umeri, spunând că o dublă infectare este un caz extrem de rar şi, oricum, stafilococul e “ceva” din natură şi natura, după cum bine ştim, nu poate fi controlată de oameni.
Eu spun: în cazul ăsta, de ce ne-ar mai trebui serviciu de urgenţă, dacă devii tentat, tot mai mult, să-ţi încerci şansa singur, la tine acasă?
P.S. Despre femeia cu pricina am aflat că a suferit deja două operaţii la sân, în timp ce starea bebeluşului este incertă.

Comments

  1. pai fix asta e treaba: discutia cu SMURD a plecat de la o lege mai generala, ca doar legea aia nu se cheama legea SMURD. cit despre dispeceri, si acum apeluarile sunt preluate de un dispecerat ca doar nu formezi 0232 inainte de 112 …

    1. Asa cum spuneam, nu am urmarit controversa de la un capat la altul. Dar, chiar si asa, mi se pare o discutie care nu-si are rostul acum, in conditiile in care o componenta mai importanta (si de baza) a sistemului sanitar – spitalele sunt (alea care inca mai exista) la pamant.

      De acord ca acum lumea suna tot la un dispecerat. Insa ma indoiesc ca, dati fiind mai multi “jucatori”, sistemul va mai functiona.

  2. noua lege sanitara este o afacere cu prea multe necunoscute pentru a reusi.particularii investitori nu pot fi definiti pentru simplul motiv ca nu exista.ar trebui sa se implice miliardarii in euro pentru achizitii de masini,instruire de personal,structuri functionale,spitale performante, personal calificat,conditii omenesti.de fapt se asteapta intai banii din asigurari pentru a face “investitii”.cine crede ca asta este reforma, se inseala.asiguratorii de sanatate nu sunt in situatia de a oferi pachete de servicii prin contracte adecvate cu spitale,laboratoare de calitate,specialisti renumiti. oamenii se vor asigura pentru ca este obligatoriu, fara sa li se ofere nimic.in plus vor pierde dreptul de a alege altceva decat le ofera asiguratorul pentru care au optat.cam asta ar fi scurta poveste a reformei sanitare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *