Dând cu banul

O altfel de lecţie despre bani.
Banii sunt o componentă esenţială a existenţei oricăruia dintre noi – într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcţie de maniera fiecăruia de a-şi închipui fericirea: un teanc de bancnote, o haină frumoasă, un gadget cool, o viaţă simplă şi austeră etc.

Personal, banii nu m-au dat niciodată afară din casă, dar – pe de altă parte – nici nu mi-au lipsit într-atât încât să adun datorii. Pentru prima parte cred că trebuie să le mulţumesc alor mei, c-au ştiu să-mi mai dea peste nas când îmi salivau minţile după tot felul de nebunii pe care le vedeam la băieţii din curte. Iar pentru ultimul aspect, trebuie să-mi mulţumesc mie însumi pentru spiritul de observaţie, care mi-a permis să observ că banii au interesanta calitate de a se regenera.
Cu condiţia să mă zbat pentru fiecare leu. Chiar dacă asta a însemnat să fur de la ai mei, ori să fac economii şi să-mi stăpânesc poftele, ori – în prezent – să muncesc pe rupte de dimineaţă până seara.
Prin urmare, am avut şi clipe de “glorie”, şi perioade de strâns cureaua până la sânge.
În clasa a 12-a, aveam propriul meu cont în bancă, neştiut de nimeni altcineva, în care strânsesem aproape zece milioane (de lei vechi) numai din pariuri [Oare câte alocaţii mi-ar fi trebuit ca să strâng de la stat suma asta?]… Iar un an mai târziu n-am avut bani să-i plătesc avortul lui O. cea de demult. Adică bani erau, la început, însă momentul ales pentru intervenţie era mult prea devreme şi eu n-am ştiut să-mi păstrez capul pe umeri şi totul s-a topit în câteva zile de pasiune amară… Nu ştiu cum am reuşit apoi să strâng milioanele necesare, dar a durat câteva luni bune şi trecusem în extrema cealaltă: sarcina ameninţa să devină prea înaintată, iar O. era disperată şi dispusă chiar să se prostitueze. Abia în ultimul minut, din ultima oră a ultimei zile ne-am găsit liniştea.
Am învăţat atunci că banii vin şi se duc şi, în mişcarea lor necontenită, creează o vâltoare în care mulţi se aruncă cu capul înainte [o, da, cacofonie-n lanţ], fără să mai reuşească să iasă la liman…
Câţiva ani mai târziu, m-am trezit printre străini, rupt complet de casă, de familie şi de viaţa pe care o cunoşteam, nevoie să trăiesc mai bine de două săptămâni cu vreo 80 de dolari. Erau singurii bani pe care-i mai aveam în buzunar când m-am urcat într-o cursă Greyhound şi am părăsit New York-ul, pornind spre un orăşel pierdut la marginea Marilor Lacuri.
Dar fiindcă America a avut pentru mine acelaşi efect binefăcător ca o infuzie de melanj, n-am disperat nicio clipă. Zilele se duceau una după alta, banii la fel, dar niciodată nu mi-a fost frică de un viitor sumbru. Drept urmare, după câteva luni, reveneam pentru o săptămână la New York, satisfăcându-mi toate poftele şi cheltuind mare parte din economiile de peste vară.
Am învăţat atunci că banii vin şi se duc şi, în curgerea lor necontenită, îţi pot arăta lucruri nebănuite şi îţi pot oferi experienţe pe care să le porţi cu tine o viaţă.
Acum… nu mă plâng.
Nu mă plâng că n-am, nici nu mă laud că am. Ci doar mă bucur că am învăţat să nu mai văd în bani (atâţia cât sunt)… bani, ci oportunităţi şi soluţii. Câteodată asta înseamnă termopane noi, alteori doar o pâine şi o sardină ostenită.
Asta este lecţia banilor mei.

Comments

  1. Prin clasa 12-a și eu aveam vreo 10 milioane …. datorii :))
    Într-adevăr, banii vin și se duc, numai că este mai importantă cantitatea. Dacă se duc mai mulți decât vin, atunci e o problemă.

  2. Banii sunt facuti sa circule.La mine circulatia lor se acceleraza brusc, nu reusesc sa-i opresc sau sa-i inmultesc.M-a ferit Dumnezeu de pericolul de a face vreodata avere.:)Dar stiu foarte bine si ce mult inseamna o suta de lei cand n-o ai…Imi ajunge ce am, singurul regret e ca nu e suficient cat sa pot umbla prin lume …

  3. Am auzit candva o vorba legata de bani, care mi-a marcat toata viata, pentru ca m-am lasat ghidata de ea: “decat de le port grija, mai bine le duc dorul”. Trebuie sa iti spun ca nu regret, am facut mereu ce am vrut, chiar daca am trecut si prin momente grele, in care as fi avut mare nevoie de banii cheltuiti inainte.
    Dar acum am nevoie de un sponsor si nu stiu cum si unde sa il caut, pentru planul pe care mi l-am facut, legat de vara viitoare. 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *