Inconsecvenţă tricoloră

397-la-ruptureÎn timp ce scriam articolul de ieri, România înfrunta Argentina în meciul de lux menit să facă uitată – din mintea naivilor – ratarea calificării la Mondialul de la Rio.

În timp ce scriu articolul de astăzi, mulţi comentatori ai întâlnirii de aseară ridică în slăvi prestaţia României, pentru care a fost mai mult decât o partidă amicală, care şi-a dorit mai mult victoria… şi alte clişee dintr-astea.

Dar nu văd să pună cineva degetul pe rana dilematicei inconsecvenţe: ce ne-a oprit să fim atât de entuziaşti – pe teren, că-n ziare ne-am arătat o forţă de neoprit – şi-n faţa Greciei, ori a altor aşa-zişi amărâţi care ne-au privat de puncte preţioase în campania de calificare?

Acest nou val de pozitivism se va sparge – probabil – după prima confruntare din calificările pentru Euro 2016, când – şi mai probabil – determinarea Greciei ne va frustra iarăşi de trei puncte, care, la un moment dat, se vor dovedi, cum altfel?, decisive. Şi iarăşi ne vom trezi cu un nou scandal Piţurcă pe cap [prin scandal Piţurcă înţelegând oricare dintre nenumăratele situaţii conflictuale şi de haos iscate de demiterea unui antrenor şi numirea altuia în plină “sesiune de lucru” a naţionalei de fotbal].

Asta aştept eu de la noul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu (care şi-a construit pledoaria pentru numirea în funcţie pe reconstrucţia echipei naţionale în jurul unui alt antrenor decât Piţurcă, doar ca să profite de pseudo-entuziasmul stârnit de amicalul cu Argentina şi să-l reconfirme pe acesta din urmă în funcţie): consecvenţă. Doar aşa putem spera la nişte rezultate care să poată fi considerate “de palmares”.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *