O altfel de istorie a omului

7_10_2lDe la bolovanul din gura peşterii, la camera de luat vederi şi accesul cu interfon.

Istoria modernă a planetei a început cu OC – omul locuitor al cavernelor, un pas timid al Evoluţiei înspre complexa fiinţă care este Homo Sapiens de astăzi.

Conştient parcă de postura sa pionier al umanităţii şi – totodată – tradiţionalist din fire, OC şi-a început prudent aventura, fără a se îndepărta prea mult de modul de-a fi al tovarăşilor săi preistorici (animalele), făcând dovada aceloraşi nevoi primordiale de hrană şi adăpost, trăind sub influenţa aceluiaşi crez fundamental: frica. Însă, dacă animalele se temeau ca nu cumva vreun meteorit cu tupeu apocaliptic să extermine specii cât pentru un întreg atlas zoologic, OC era mult mai pragmatic în spaimele sale, înfricoşându-se de orice, de la umbrele efemere proiectate de fulgere, până la vieţuitoarele vremii, capabile să profite oricând de poziţia fragilă a lui OC în lanţul trofic.

De nevoie, însă, OC a făcut prima descoperire care avea să-i îmbunătăţească decisiv ranking-ul în regnul animal: bolovanul de la peşteră. Dintr-odată, OC era ferit de intemperii şi scăpat de coşmarul de-a fi devorat în timpul somnului de vreun carnivor feroce. Dar, în acelaşi timp în care-l ferea de pericolele lumii preistorice, bolovanul de la peşteră îl închidea pe OC în temniţa de piatră, lăsându-l în beznă, pradă aceleiaşi paralizante frici de necunoscut.

Ulterior, spirit practic, OC a descoperit – în pietroiul tocit de atâta frecuş – roata, a risipit întunericul din cavernă cu ajutorul focului, apoi şi-a alungat singurătatea îmblânzind câinele. Dar, chiar şi-aşa, frica nu a dispărut, strămoşul omului reuşind cel mult să o stăpânească.

Marcat de semi-eşec, OC a decis să încheie această etapă a existenţei sale. Scriindu-şi povestea în piatră, OC a pus capăt preistoriei, aşezând umanitatea un nou drum al istoriei, documentat cu izvoare scrise. Primele încercări literare, picturile rupestre, au evoluat în forme tot mai abstracte, devenind semne, simboluri, litere şi apoi alfabete întregi – la început desenate ori scrise de mână şi culminând cu prima maşinărie de scris: tiparniţa lui Gutenberg. Primitivul OC devenea OM cu acte în regulă.

Mai  târziu, spirit expansiv, omul a găsit mijlocul de a desprinde cuvintele de pe hârtie şi a le transmite în depărtări literalmente nevăzute, prin intermediul telegrafului şi al telefonului. Mai mult, lumina efemeră a focului a înlocuit-o cu incadescenţa virtual nemuritoare a becului electric. Şi cu toate astea frica rămânea mereu acolo.

Abia după cel de-al doilea război mondial, ENIAC-ul avea să deschidă calea spre era computer-elor. Acestea i-au permis omului să ţină sub control nu doar natura, cu ajutorul aparatelor de supraveghere video, ci şi pe semenii săi postmoderni, mai mult sau mai puţin răuvoitori, folosind sisteme de securitate complexe. Rudimentarul şi greoiul bolovan de la gura peşterii lui OC lua forma – discretă, modernă şi eficientă – a unui interfon. Aparent banala cutie cu circuite era semnul victoriei indiscutabile a omului asupra fricii, marca evidentă a controlului şi a supremaţiei nou-dobândite.

Pentru ca omul să-şi învingă frica a fost nevoie de o întreagă istorie – care nu s-a oprit aici, fiindcă urmaşul pionierului OC şi-a împins mai departe limitele, conferind existenţei sale coordonate care nu fac, însă, obiectul articolului de faţă.

P.S. Dacă vă întrebaţi ce s-a întâmplat cu OC, una dintre consecinţele acţiunilor sale – inventarea alfabetului latin – l-a redus la stadiul abstract al unei fiţuici de liceu clandestine cu povestea unui om al cavernelor. În traducere, o înşiruire de sensuri şi non-sensuri, gândită exclusiv să stârnească râsul în timpul orelor, când era citită pe neveu. Totul a fost bine până când am făcut marea greşeală să permit şi comentarii ale cititorilor; în scurt timp, OC a devenit viral, purtător de bârfe şi tot felul de comentarii despre personajele din clasă. M-am dus în sălbăticie şi l-am închis într-un munte, altfel riscam un război civil şi necivilizat…

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *