Too much love will kill you

O însemnare mai veche şi din altă parte, dar pe care o discuţie recentă m-a făcut să o aduc aici.
Tuuuuu?… şuieră vântul agăţat de-o creangă… Tu vorbeşti despre dragoste?
L-am privit, dispărând ici şi apărând colo. Îşi trăia una dintre gloriile lui efemere; cutreierase ca un nebun lumea, hăulind prin văi şi răscolind apele, zbicind pământul abia înmugurit de primăvară; oamenii, sătui de iarnă şi de zăpadă, se bucuraseră de atingerea lui, că le mai usca glodurile. Aceiaşi oameni care, peste câteva săptămâni, aveau să-l blesteme că le arunca în ochi tot praful încremenit de luni bune în troienele de pe marginea drumurilor…
Tu? Care eşti uneori mai rece decât o stâncă?… Vântul se furişă din nou printre crengi, înfiorându-le, şi copacul începu să se clatine şi să clămpăne, precum un cap gigantic şi dezaprobator.
Da, eu. Şi cine-ar putea şti mai bine, dacă nu unul care a trăit-o pe propria-i piele?
Credeam că eşti nemuritor.
Sunt… Doar că loviturile lasă urme. Cicatrici. Şi, odată prea multe adunate, riscă să se transforme într-o imensă rană, care nu te omoară, dar doare.
Credeam că fiecare luptă şi fiecare rană te fac mai puternic.
O, nu… Asta se întâmplă numai în filme. În realitate, fiecare rană te face să te întrebi dacă se merită riscul de a o căpăta pe următoarea.
Într-un final, mori oricum…
Vântul se urcase-n ceruri, printre norii grei ce-i erau atât de dragi. În urma lui rămăsese doar liniştea prevestitoare de furtună.
Too much love will kill you.
But you die anyway…
Vântul zdrobi norii şi dezlănţui furtuna, care şterse rănile pământului.

Comments

  1. Imi place cum scrii… aproape se simt “emotiile” fiecarui cuvant…
    “Too much love will kill you.
    But you die anyway…” – yeah!nu poti trai cu ea dar nici fara ea 😉

  2. Prea multa dragoste nu m-a omorat. M-a facut doar sa am taria de a depasi toate obstacolele, sa invat sa iubesc si mai mult, si sa obtin dragostea la care visasem de-o viata. Situatii pe care nu le acceptasem de la nimeni, in momentul acela invatam sa am rabdare si sa le rezolv impreuna cu persoana iubita. Povestea a avut un happy ending impreuna cu sotul meu care ma respecta si ma iubeste ca pe nimeni altcineva, iar cum se zice “sa fii alaturi la bine si la rau”, impreuna am trecut de momentele criza si ne merge din ce in ce mai bine. Totul este sa nu disperi cand problemele par mult prea mari pentru a fi depasite. Soarele rasare si pe strada cui nu inceteaza sa spere si lupta in continuare. Bine, trebuie si o doza de non-materialism, iar eu sunt dotata din plin cu asa ceva. 😛

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *