Young Adult (2011)

Ani de liceu… ta-na-na-na-na-na-na
Ea, Mavis Gary, o scriitoare de literatură pentru adolescenţi, pe cale să se rateze profesional, după ce personal a şi făcut-o, printr-un divorţ, simte nevoia unui punct de sprijin în viaţa ei deviată de pe orice traseu. Rămasă, emoţional, la vârsta adolescenţei, când era bunăciunea liceului, decide că singurul care o poate ajuta este Buddy Slade, una dintre fostele iubiri ale tinereţii.

Prin urmare, Mavis îşi părăseşte amantul de-o noapte, proaspăt cules dintr-un bar, şi revine în Mercury, orăşelul de baştină şi, totodată, o mică localitate de provincie. Aici îl regăseşte pe Buddy, căsătorit şi proaspăt tătic – ceea ce nu e suficient ca Mavis să renunţe la ideea unui come-back de senzaţie. Singurul care îi slujeşte drept voce a raţiunii este Matt, unul dintre foştii tocilari ai liceului, la vremea respectivă snopit în bătaie de un grup de tâmpiţi care-l credeau homosexual. Dar nici el nu reuşeşte s-o împiedice pe Mavis să-şi piardă ultimul strop de luciditate…
Young Adult este o dramă, dar nu foarte serioasă. Având în portofoliu filme precum Juno sau Up in the Air, în care personajele principale, destul de ciudate, ajung fiecare la un moment de cotitură şi introspecţie, regizorul Jason Reitman păstrează Young Adult în acelaşi registru al tragicomediei. Prin urmare, Mavid Gary este un mix interesant de amuzament şi tristeţe – o blondă în adevăratul sens al cuvântului, fostă regină a balului, incapabilă să se adapteze vieţii printre oameni maturi – pentru a-şi declara intenţiile faţă de Buddy, Mavis foloseşte replici de adolescente topite, prinse din zbor de la nişte fete, într-un KFC.
Şi fiindcă am vorbit atât de Mavis Gary, trebuie spus că Charlize Theron este adevăratul punct forte al filmului. Prestaţia ei o transformă pe Mavis într-un personaj mai mult decât credibil, care ascunde ceva nebunie în spatele unor aparenţe drăguţe – un motiv în plus pentru a vedea şi următoarele ei apariţii, în Prometheus şi Snow White and the Huntsman.
Buddy Slade este Patrick Wilson (Insidious, Watchmen şi, de asemenea, Prometheus), un personaj mediocru şi nu foarte convingător în postura bărbatului prins între două ispite. Cred că filmul ar fi avut un impact şi mai puternic, iar Theron ar fi fost şi mai bine pusă în evidenţă, de un alt actor.
Dar, în fine, cu bune şi cu rele laolaltă, Young Adult reuşeşte să fie un film interesant (chiar dacă se va dovedi cam deprimant pentru unii). În niciun caz un film de dat banii la cinema, ci mai degrabă de umplut o seară nostalgică, acasă.

Comments

  1. Cam nuuu… Decat daca trebuie :D. Si doar pentru doamna Theron. Nu mai scrie si tu de filme din astea periculoase pe unde pot citi fetele :(. Daca le vin idei!?

    1. Nu! 😀
      Si..NU! Ma gandeam la ideile de genul “hai sa ne uitam la Bridget Jones’s Diary” sau “Legally Blonde”. Ideile de genul “hai la mama sa te calaresc” imi surad negresit 😀

  2. Dar pentru ce fel de persoane ar putea fi acest film deprimant ? Nu e cu happy end ? Eu as vrea sa aflu mai concret ca sincer as dori sa evit asa ceva, si chiar am chef de niste comedii, dar acum, de cand cu Prometeu mi-e frica sa vad si Madagsacar 3, doar doar sa nu risc inca o dezamagire ! (In treact fie zis, trailerul la Madagascar 3 NU prea e de bun augur).

  3. Chiar intentionam sa ma uit si eu la filmul asta. Mai mult pentru Charlize, dar daca si povestea e cat de cat ok, cu atat mai bine; eu n-am nimic impotriva serilor nostalgice petrecute in casa. 🙂

  4. N-am vazut Young Adult, dar despre Prometheus iti pot spune ca nu este un film “de dat banii la cinema”, ca sa te citez :). Si nici macar lady Charlize, care este una dintre preferatele mele, nu a avut vreun rol demn de remarcat sau mentionat. Din fericire, imediat dupa, am vazut Madagascar 3 (tot la cinema, insa pentru asta a meritat sa platesc). In cele din urma seara mea a avut un happy ending. [Brainless]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *